Demult, tare demult, tocmai în îndepărtata Chină trăia un împărat nespus de bogat. Palatul lui, construit în întregime numai din porţelanuri fine, era considerat cel mai frumos din lume. Dar nu, nu voi prezenta un basm al lui Hans Christian Andersen, deşi vă recomand cu căldură să (re)citiţi povestea privighetorii noastre, o poveste care poate inspira cursul unei… Read More Penaj modest în colivie de aur

Uită-mă. Uită-mă printre frunzele reci, dincolo de orizontul înflăcărat. Uită-mă prin pădurea liniștită, în templul amintirilor noastre. Știu că doare, știu că ploaia vine în valuri dulci peste coroana casei noastre. Știu că e dulce, fericirea noilor cărări peste vechile construcții, dar uită-mă în propria inimă. Inima din pădurea ce îmi este acum casă. Uită-mă… Read More Uită-mă

Se țese încet, în chip de nefericire, peste umbrele sufletelor din noapte. Se țese din suflet și încet, încet, ne acoperă simțurile. M-am trezit dincolo de zidul de gânduri frânte și am început să pășesc cu pași repezi în nisipul usturător. Dar pânza era acolo, lucrând în tăcere. Îmi acoperea speranța de a ajunge dincolo… Read More Pânză

Lumea se schimbă. Devine fluidă. Încet, încet, își picură speranța peste orașul stins. Majoritatea au uitat să spere. Ca un proiect în Adobe Lightroom, luminile se sting, contrastul crește… și drama apare! Aș vrea să cred. Să cred că oamenii se pot schimba, pot retușa, pot cropui tot ce e rau și pot rămâne doar… Read More Retușări în AfterEffects

Alergăm. Alergăm prin deșertul fierbinte, plini de sete de cunoaștere și dorința de necunoscut. Pășim prin gânduri adânci în nisipul purtat de vânt și speram la stele mărețe cusute pe cer. Uităm. Uităm ce este mai important în drumul nostru, uităm să luptăm pentru ceea ce merită. Pășim pe gânduri adânci și lăsăm în urmă… Read More Pierduți

Ție, călătorule, care ai străbătut deșerturile fierbinți și ai topit gheața usturătoare din sufletul meu, ascuns sub strâncile munților cei mai înalți și reci. Ție, Quirinus al timpului meu prezent, care ai dus războaie aprige și sângeroase cu un trecut tulburator pe care nici eu nu mi l-am putut ierta pe deplin. Ție, porumbel alb… Read More Ție

Puțini cunosc puterea unui simplu cuvânt… Că poate eternitatea își va face cuibul în spatele unor cuvinte purtate de vânt. Că poate durerea va apărea în urma unei promisiuni anulate de timpul neiertător. Ce poate fi mai dureros decât puterea acelui cuvânt care va schimba totul într-o secundă? Zile, luni, ani sau simplă clipă, toate… Read More Puterea unui cuvânt

Am privit infinitul cer și m-am îmbătat cu mirosul proaspăt de dimineață. Mirosul tare de cafea umple camera și o trezește, rând pe rând, de la fiecare coltișor adormit spre geamul larg deschis și proaspăt. Acel miros amețitor de dimineață, de tranziție între ieri și azi, ca un trecut înlocuit de un viitor curat și… Read More Dimineața

Parisul s-a dovedit a fi cu mult peste așteptările mele, având un stil arhitectural aranjat și cochet, cu linii fine de romantism. Chiar și așa, nu cred în chișeul că ‘trebuie să fii cu persoana iubită‘. Desigur, asta se aplică oriunde, să îți dorești să fii înconjurat de oameni dragi, dar nu îl consider a… Read More Paris