Am privit infinitul cer și m-am îmbătat cu mirosul proaspăt de dimineață. Mirosul tare de cafea umple camera și o trezește, rând pe rând, de la fiecare coltișor adormit spre geamul larg deschis și proaspăt. Acel miros amețitor de dimineață, de tranziție între ieri și azi, ca un trecut înlocuit de un viitor curat și… Read More Dimineața

Parisul s-a dovedit a fi cu mult peste așteptările mele, având un stil arhitectural aranjat și cochet, cu linii fine de romantism. Chiar și așa, nu cred în chișeul că ‘trebuie să fii cu persoana iubită‘. Desigur, asta se aplică oriunde, să îți dorești să fii înconjurat de oameni dragi, dar nu îl consider a… Read More Paris

De ce iubim? – Această întrebare ce ni se încleștează cu trufie în fiecare absurditate de moment, în care gelozia sau societatea ne acaparează sentimentele fără a-și ascunde cruzimea în tot acest proces. Am început să ne lăsăm purtați tot mai puțin în visare, ca în poveștile nemuritoare demult uitate prin cărți, ori în vorbe… Read More Noi nu iubim

Am început să scriu, să scriu și să îmbrățișez coasta viselor îndrăznețe ce mă vor duce spre infinit, dar nu oricare… nu orice reper cutezător, ci numai acela al viselor… visul… ce e acela vis? Un gând spus în pragul serii ce poate fi lăsat uitării, un mit al zeilor către un popor asuprit în… Read More Cum a început